Maicuta Ioana deschide cartea sfânta, clarvazatoare, tamaduitoare, dezvaluie secretul, fiind cea mai credincioasa, vindecatoare, dezlegarea de farmece, deslegarea cununiei, dezlegarea de blesteme, deslegarea de fertilitate, deslegarea rod in pantec, indepartarea demonilor, boli necurate si multe altele.
Tel: 0733 246 839
Maicuta Ioana s-a îngrijit de buna rânduiala si sporire duhovniceasca.
Inzestrata de Dumnezeu cu darul intelegerii si cu simtul raspunderii pentru misiunea ce i-a fost harazita, s-a remarcat printr-o traire crestineasca pilduitoare.
Un sentiment de admiratie ne cuprinde când ne gandim la numeroase maici care si-au inchinat viata lui Hristos, vietuind in manastiri.
In traditia manastirii sunt nume de preoti slujitori si monahii care, prin smerenia lor, au lucrat faptele bune doar pentru Cel care vede si rasplateste toate.
La manastire, maicuta Ioana s-a ingrijit de buna rânduiala si sporire duhovniceasca, dar si materiala.
Timp de 20 de ani, cu energia-i caracteristica, cu mult curaj, ravna si intelepciune, maicuta Ioana a reusit sa realizeze lucruri care-i cinstesc numele.
La Maicuta Ioana veti gasi intodeauna un confident discret care cu o sugestie, o vorba buna, sa reuseasca impreuna cu dvs bine inteles sa readuca linistea, buna dispozitie si pacea sufleteasca acolo unde îi este locul.
Telefonic, va pot ajuta pe baza datelor dvs personale sau numelui de botez la orice distanza va aflati iar rezultatele sunt garantate 100%.
Rugaciune
"Ajuta-mi mie Doamne, ca un mort si ingropat sa petrec in lume si Te rog Domnul meu, sfarma impietrirea mea, loveste inima mea cea învartosata, framant-o pe dansa cu frica Ta, raneste-o cu dragostea Ta, ca sa Te iubesc pe Tine Domnul meu,cu toata inima mea, cu tot sufletul meu, cu tot cugetul meu, cu toata taria mea, cu toate gandurile mele si sa izvoreasca de la impietrita inima mea,izvor de lacrimi, care sa spele intinaciunea pacatelor mele."
Doamne ajuta-mi sa Te doresc si dorindu-Te sa Te caut si cautându-Te sa Te aflu si aflându-Te sa Te cunosc si cunoscandu-Te sa Te iubesc si iubindu-Te, sa nu ma mai satur de Tine.
Rugaciune catre MAICA DOMNULUI
Din adancul inimii mele Te-am chemat Doamna Prea Milostiva, auzi glasul rugaciunii mele, caci la Domnul este mila si la Tine, multa izbavire. scoate-ma Prea Sfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare din mainile vrajmasilor mei si ii rusineaza pe ei, si le nimiceste toate navalirile si sfaturile lor cele viclene indreptate impotiva mea. Miluieste-ma Prea Curata Stapana, în ziua durerii si în ceasul mortii, sa nu lasi sarmanul meu suflet, sa stai langa el, cu mangaierea mantuirii vesnice.
Amin!
Tamaduire
Frica si starile legate de ea, ca teama, nelinistea, spaima, anxietatea, angoasa, sunt fundamental legate de alipirea de bunurile materiale.
Omul nu se poate deci tamadui de ele decat desprinzandu-se de lumea aceasta si aruncand toata grija la Dumnezeu, cu nadejdea tare ca prin pronia Sa va primi toate cele ce-i sunt de trebuinta. Iisus insusi ne invata: "Nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca ? Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua. Nu va ingrijiti de ziua de maine" (Mt. 6, 31-34). In lumina acestei invataturi, Sfantul Isaac Sirul spune: "De crezi ca Dumnezeu poarta grija de tine, pentru ce te ingrijesti de cele vremelnice si de trebuintele trupului tau ? (...) Arunca grija ta asupra Domnului, si El te va hrani (Pilde 3, 25). Si nu te vei infricosa de spaima ce vine asupra ta"; "apropie-te, zice, ca sa nadajduiesti intru Mine, si te vei odihni de orice lucru si de orice teama"
Cea dintai pricina a fricii este, asa cum am vazut, lipsa de credinta. De aici urmeaza ca in sufletul celui cu credinta puternica in Dumnezeu frica nu-si mai are locul. "Credinta neclintita - spune Evagrie - nu primeste bantuielile fricii". Cel care crede cu tarie in Dumnezeu si in purtarea Sa de grija are siguranta ca va primi de la El in orice imprejurare ajutor si aparare, si deci n-are a se teme de nimic, nici de intamplarile vietii, nici de dusmania oamenilor, nici chiar de moarte. Sfantul Pavel aminteste ca "insusi Dumnezeu a zis: Nu te voi lasa, nici nu te voi parasi"; pentru aceea, putem zice cu credinta tare: "Domnul este intr-ajutorul meu; nu ma voi teme !" (Evr. 13, 5-6). Iar Psalmistul spune: "Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme ? Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa ? (...) De s-ar randui impotriva mea ostire, nu se va infricosa inima mea (...)" (Ps. 26, 1-2, 5); "Ca de voi si umbla in mijlocul mortii, nu ma voi teme de rele; ca Tu cu mine esti" (Ps. 22, 4).
Nu credinta sa il scapa pe om de frica, ci ajutorul lui Dumnezeu, care-i vine ca raspuns la credinta in El si-l sprijina si-l intareste. Astfel, Sfantul Isaac Sirul spune: "Cand vede (omul) ca inima lui nu are liniste din partea fricii si tremuratului, va intelege si va cunoaste ca aceasta frica ii arata ca este lipsit de altcineva, care sa-l ajute. Caci inima da marturie prin frica ce-o apasa si o razboieste inauntru ca-i lipseste cineva. (...) Caci ajutorul lui Dumnezeu este, zice, cel ce mantuieste".
Lucrarea de tamaduire a fricii implica din partea omului lepadarea voii proprii si o stare de smerenie. Astfel, unui frate care-l intreaba: "Ce trebuie sa faca cineva ca sa scape de tulburarea gandurilor", Sfantul Varsanufie ii raspunde: "Taie voia ta in toate si pastreaza smerita cugetare si vei fi izbavit prin harul lui Dumnezeu. Si oriunde vei fi, nelinistea nu va avea putere asupra ta". Am vazut ca frica este legata de mandrie, si atata vreme bat omul se increde in propriile sale puteri, el este bantuit de aceasta patima.